Ce legătură există între sentimentul religios şi amintirea viselor

Un studiu sociologic realizat în SUA arată că persoanele foarte religioase îşi amintesc foarte puţine vise prin comparaţie cu oamenii care nu sunt practicanţi fervenţi ai unei religii.

În societăţile tradiţionale visele au fost şi sunt considerate porţi către lumea spirituală şi în toate religiile lumii, cel puţin virtual, acestea sunt privite ca vehicule care permit contactul cu domeniul sacrului.

Mai mult, în anumite tradiţii religioase cultivarea efortului de reamintire a viselor şi interpretarea imaginilor din vise este considerată o disciplină spirituală. Pe scurt, dintotdeauna visele au fost considerate sacre, indiferent de religie.

Kelly Bulkeley a chestionat 2.992 adulţi din America despre cât de des merg la slujbele religioase şi cât de des îşi amintesc visele. I-a întrebat pe participanţii la studiu şi dacă au vise comune cu alţi oameni, rugându-i, de asemenea, să-i dea exemple de vise recente. A comparat conţinutul viselor oamenilor religioşi cu cel al viselor oamenilor nereligioşi.

Din grupul ţintă analizat de Bulkeley s-au remarcat femeile întrucât în cazul lor cu cât merg mai des la slujbe şi sunt mai implicate în practici religioase săptămânale, cu atât îşi amintesc mai puţine vise.

Concluzia studiului este că ne amintim vise dacă avem nevoie de ele şi încetăm să ni le mai amintim dacă nu ne mai sunt de folos. Dacă, spre exemplu, visele ne leagă de lumea spirituală, odată ce ai stabilit o legătură cu aceasta printr-o practică religioasă, în care ai încredere, atunci nu mai ai nevoie de vise şi nu ţi le mai aminteşti.

Comentariile nu sunt permise.