Creşterea speranţei de viaţă a oamenilor afectează speciile pe cale de dispariţie

Un studiu recent arată că există o legătură între creşterea speranţei de viaţă a oamenilor, invaziile de la nivel global şi extincţia speciilor aflate pe cale de dispariţie.

Cercetătorii de la universitatea California Davis sugerează că pe măsură ce creşte speranţa de viaţă în rândul homo sapiens, creşte şi procentul păsărilor şi mamiferelor invazive sau aflate pe cale de dispariţie. Ei au ajuns la această concluzie după ce au analizat 100 de ţări în care trăieşte 87% din populaţia globului, acoperă 74% din zona de uscat de pe Terra şi reprezintă 43% din naţiunile cu cea mai mare bunăstare la nivel de individ.

“Nu este o întâmplare ceea ce am constatat: toate datele evidenţiază faptul că speranţa de viaţă a oamenilor este un factor determinant care periclitează şi invadează mediul de viaţă al păsărilor şi mamiferelor, susţine Aaron Lotz, unul dintre participanţii la studiu.

În cadrul cercetării au fost analizate un mix de 15 variabile sociale şi ecologice care includ stresul privind apa, stabilitatea politică, turismul şi creşterea produsului brut per capita. Apoi, aceşti indicatori au fost raportaţi la păsări şi mamifere. Au mai fost luaţi în considerare şi alţi factori: cantitatea de precipitaţii, eficienţa energetică, latitudinea, nivelul de instruire, reglementările privind utilizarea pesticidelor, intensitatea activităţilor de agricultură, participarea femeilor la actul de guvernare, rata de import-export, subnutriţia şi populaţia totală.

Echipa de cercetători a constatat că în Noua Zeelandă, Filipine şi SUA sunt cele mai multe specii de păsări, dar şi animale, pe cale de dispariţie sau invazive. Ţara a suferit o pierdere catastrofală la nivelul biodiversităţii în ultimii 700-800 de ani, din momentul în care a fost colonizată şi a avut loc o invazie masivă a speciilor străine.

Pe de altă parte, cel mai mic procent de păsări şi mamifere invazive sau pe cale de dispariţie s-a înregistrat în ţările africane. Motivaţia specialiştilor este faptul că în aceste state nivelul comerţului internaţional este redus, prin urmare nici oportunităţile de invazie biologică nu sunt mari.

Creşterea nivelului de bunăstare în anumite ţări a determinat un procent mai mare al păsărilor şi mamiferelor invazive. A crecut şi numărul păsărilor aflate pe cale de dispariţie pe măsură ce a sporit biodiversitatea, iar zona de uscat s-a mărit. Prin biodiversitate cercetătorii înţeleg numărul de specii dintr-o anumită zonă.

“Unele studii pornesc de la perspectiva că există viaţă în sălbăticie separată de noi, oamenii. Dar noi suntem o parte din ecosistem. Trebuie să începem să vedem legăturile dintre oameni şi mediul înconjurător, să înţelegem că suntem legaţi direct de natură” a mai susţinut Lotz.

Comentariile nu sunt permise.