Cum se explică genialitatea lui Einstein. Un nou studiu

Emisfera stângă şi cea dreaptă din creierul lui Albert Einstein erau foarte bine conectate una la cealaltă şi acest fapt ar fi contribuit la genialitatea sa, susţine coordonatorul unui studiu, organizat la Florida State University, Dean Falk.

Potrivit acestuia, studiul la care a participat el, spre deosebire de cele realizate până în present, a reuşit să pătrundă “în interiorul” creierului celebrului om de ştiinţă, oferind noi informaţii şi explicaţii despre suprafaţa creierului lui Einstein.

Studiul, denumit “Corpul calos al creierului lui Albert Einstein: un alt indiciu privind genialitatea sa”, a fost publicat in revista “Brain”. Principalul coordinator al studiului, Weiwei Men, din cadrul East China Normal University, a dezvoltat o tehnică nouă, prima care analizează în amănunt această parte a creierului omului de ştiinţă. Corpul calos este cea mai mare reţea de fibre a creierului şi conectează cele două emisfere cerebrale, facilitând comunicarea acestora.

Tehnica lui Men presupune măsurarea şi codarea prin diverse culori a grosimilor subdiviziunilor corpului calos de-a lungul lungimii sale, în zonele în care nervii trec dintr-o parte a creierului în cealaltă.

Grosimea acestora indică numărul de nervi care “traversează” cele două emisfere şi cât de strâns sunt conectate cele două părţi ale creierului în diferite regiuni. Poziţionarea fibrelor de-a lungul corpului calos determină anumite funcţii ale corpului. Spre exemplu, mişcarea mâinilor este reprezentată către partea din faţă, iar realizarea calculelor aritmetice mentale către partea din spate.

Cu ajutorul noii tehnici au fost realizate înregistrări şi comparaţii ale măsurătorilor creierului lui Einstein cu două seturi de probe: una de la 15 bărbaţi mai în vârstă şi una de la 52 de bărbaţi care aveau vârsta lui Einstein din 1905. În timpul acestui “an miraculous”, la 26 de ani, Einstein a publicat patru articole care au reprezentat o contribuţie majoră la formarea fizicii moderne şi la schimbarea viziunii privind spaţiul, timpul, masa şi energia.

Studiul a arătat că între anumite părţi ale emisferelor creierului fizicianului aveau loc mai multe conexiuni puternice comparativ cu cele două grupuri ţintă, formate din tineri şi bătrâni.

Comentariile nu sunt permise.