O particulă elementară cu personalitate. De ce îşi schimbă neutrino identitatea

Straniile particule elementare numite neutrino au un obicei ciudat: îşi schimbă identitatea fără nicio explicaţie aparentă.

 

Un nou experiment al savanţilor chinezi încearcă să găsească răspunsul la această transformare bizară, sperând că explicaţia ar putea rezolva multe dibtre misterele fundamentale ale universului.

Acest comportament bizar poartă numele de “oscilaţia neutrinilor” – un neutrino poate trece din tipul de neutrino electronic în tipul tau sau în tipul miu.

Cu toate că sunt la fel de răspândiţi în Univers ca şi fotonii, neutrino au cea mai slabă interacțiune cu materia din toate interacțiunile cunoscute ale fizicii nucleare.

De aceea, detectarea neutrinului este extrem de dificilă, el putând să străbată prin toate corpurile „normale” (de la molecule până la corpul omenesc sau norii intergalactici), dar fără a interacționa cu acestea și fără a întâmpina vreo piedică.

Fiecare dintre formele de neutrino sunt date de un mixt de trei posibile mase (totuşi valoarea actuală a acestor mase este necunoscută). Neutrino pot să se afle într-una din cele 3 stări (electron, miu sau tau), dar apoi se schimbă într-o altă stare pe măsură ce călătoresc prin spaţiu.

Cel mai recent experiment a avut loc într-un laborator subteran din China şi a încercat să facă măsurători ale acestui fenomen ciudat de schimbarea formei şi masei.

Reactoarele nucleare puternice de la Guangdong Nuclear Power Group, în sudul Chinei, au emis milioane de cadrilioane de electroni antineutrino în fiecare secundă.

Majoritatea acestor particule zboară prin materie aproape la viteza luminii fără a intra în coliziune cu particulele din atomii obişnuiţi. Un mic număr dintre aceştia au interacţionat cu atomii în cadrul detectorului de la Daya Bay Reactor Neutrino Experiment, permiţându-le cercetătorilor să le măsoare.

S-a urmărit câţi dintre electroni antineutrino au ajuns la fiecare dintre cele 6 detectoare aflate la oarecare distanţă de reactoare, savanţii încercând astfel să calculeze cât de mulţi au “dispărut”.

Presupunerea lor a fost că toţi cei care au dispărut şi-au schimbat de fapt forma, au oscilat într-o altă stare.

“Sunt primii paşi pe care ştiinţa îi face către măsurarea maselor pe care le au neutrino . Nu ştim în acest moment nimic despre ierarhia maselor – care tip de neutrino are o masă mai mare sau mai mică”, a declarat Kam-Biu Luk, unul dintre oficialii proiectului realizat în colaborare cu University of California, Berkeley.

Studierea oscilaţiei acestor particule misterioase numite neutrino poate aduce informaţii preţioase şi cu privire la alte subiect-cheie din fizica actuală, cum ar fi natura antimateriei şi întrebarea “De ce universul nu este făcut din antimaterie”.

Comentariile nu sunt permise.