Inventarul cu tot ce ştim despre Univers, făcut de un astrofizician

Ce ştiam cu 100 de ani în urmă despre dimensiunile şi conţinutul universului? Foarte puţin, spune Mario Livio, astrofizician la Space Telescope Science Institute.

 

 

Chiar şi protonul, nucleul celui mai simplu atom (de hidrogen), a fost descoperit de Rutherford abia în 1917–1919. Neutronul, celălalt ccupant al nucleului atomic a trebuit să aştepte să fie descoperit până în 1932, iar neutrino, subtila particulă care abia interacţionează cu materia a fost descoperită tocmai în 1956!

Mărimea şi structura cosmosului erau, de asemeanea, un mister complet pentru astronomi şi fizicieni la începutul secolului 20. De abia în anul 1924 astronomul Edwin Hubble a confirmat fără urmă de îndoială că sunt şi alte galaxii în afara Căii Lactee. Prima galaxie descoperită în afara galaxiei noastre a fost Andromeda sau M31, în termeni tehnici.

Ce ştim astăzi despre dimensiunile şi alcătuirea universului? Destul de multe, spune fizicianul, cu toate că sunt încă multe de explorat. Un inventar pe scurt publicat în Huffington Post:

– nu ştim mărimea exactă a universului, şi ar putea fi infinit, însă raza universului observabil este de 46 miliarde ani lumină;

– un an lumină (distanţa parcursă de lumină într-un an terestru) înseamnă aprox. 6 trilioane de mile (6.000 miliarde de mile); până la galaxia Andromeda sunt doar 2,5 milioane de ani lumină;

– Universul are aproximativ 13,8 miliarde de ani vechime;

– atât cât ştim, universul este omogen (la fel peste tot) şi izotrop (e acelaşi în orice direcţie). Este geometric plat. Densitatea medie de energie în universe este echivvalentul a 10-29 grame per cm. cub;

– circa 73% din această densitate de energie pare să fie în forma mai degrabă misterioasă de “energie întunecată”, care ar putea să reprezinte energia vidului fizic;

– aprox. 23% pare să fie “materie întunecată” – materie care nu reflectă lumina, dar care este detectată prin influenţa ei gravitaţională;

– în bugetul energetic al universului, materia obişnuită (“barionică”) reprezintă doar 4%;

– conform Modelului Standard Model al fizicii particulelor, sunt 12 particule elementare (cele mai mici elemente care constituie materia obişnuită). Aici intră 6 tipuri de quarks(-i) şi 6 tipuri de leptoni (printre care electronul şi electron neutrino).

– pe lângă particulele de materie, mai sunt bosonii purtători de forţă (gauge bosons) între care fotonul (purtător de electromagnetism), gluonul (purtător de forţă nucleară tare) şi bosonii W± şi Z (purtători de forţă nucleară slabă). Pe lista particulelor elementare mai apare bosonul Higgs (confirmat în 2013);

– conform unor teorii, mai sunt şi alte componente la inventarul de mai sus (atât în termeni de conţinut, pe o scală şi mai mică, cât şi în termeni de structură, pe o scală mai mare);

– pe o scală cosmică, o idee speculativă vorbeşte de multivers – anume că universul nostru este doar unul dintr-un ansamblu uriaş de universuri; conform terorie stringurilor, pe lângă cele 3 dimensiuni cunoscute ale spaţiului, plus una a timpului, universul nostru ar mai avea 6 sau 7 dimensiuni extra-spaţiale;

În concluzie, scrie Mario Livio, ultimul secol a fost de-a dreptul fenomenal în termeni de cât de multe am aflat despre univers, iar toate semnele arată că următorii 100 de ani vor fi cel puţin la fel de spectaculoşi în materie de cunoaştere.

Comentariile nu sunt permise.