Telescopul Hubble a privit în urmă cu 11 miliarde de ani. A descoperit ceva neaşteptat

Astronomii au privit departe în spaţiu ca să se întoarcă cât mai mult în trecut. Au găsit un lucru la care nu se aşteptau.

Astronomii au folosit telescopul Hubble ca să exploreze galaxiile îndepărtate şi să vadă cum arăta Universul cu 11 miliarde de ani în urmă, când acesta era foarte tânăr.

De-a lungul timpului, Hubble a permis clasificarea galaxiilor în funcţie de morfologia lor şi de activitatea de formare a stelelor. Galaxiile au fost organizate într-un adevărat “zoo cosmic” (aşa-numita Secveţă Hubble) de forme spirale, eliptice şi iregulate, cu braţe în cerc, halouri difuze şi proeminenţe luminoase în centru.

Două tipuri principale de galaxii au fost identificate în secvenţialitatea dezvoltării lor în timp: eliptice şi spiralate, cu un al treilea tip, lenticular (oval), situat undeva între ele.

Aşa arată galaxiile din regiunea de spaţiu din jurul nostru, dar cum se schimbă morfologia celestă pe măsură ce privim mai adânc în timp, pe când Universul era foarte tânăr?

“Aceasta este o întrebare-cheie: când s-a format în timp această Secvenţă Hubble?”, spune într-un comunicat de presă BoMee Lee de la University of Massachusetts, USA, unul dintre autorii unui nou raport cu privire la secvenţa Hubble.

“Ca să afli asta trebuie să piveşti la galaxiile îndepărtate şi să le compari cu rudele lor mai apropiate, să vezi dacă le poţi descrie cam în acelaşi mod.”

Tipologia din Secvenţa Hubble acoperă ultimii 8 miliarde de ani, însă noile observaţii se întorc cu încă 2,5 miliarde ani mai în spate, acoperind cam 80% din istoria Universului.

Studii anterioare au analizat doar galaxii de mici dimensiuni din acea epocă a timpului, dar niciunul nu a privit la galaxii mari de tipul Căii Lactee. Noile observaţii CANDELS confirmă că toate galaxiile – mici şi mari – se încadrează într-o clasificare puţin diferită.

Galaxiile mari pe care le-am privit acum arată extraordinar de matur, lucru care nu pare conform cu modelele standard de formare a galaxiilor pentru un moment atât de incipient din istoria Universului“, spune co-autorul Arjen van der Wel de la Max Planck Institute for Astronomy in Heidelberg, Germany.

Galaxiile din aceste timpuri străvechi par să fie împărţite în două categorii: galaxii cu stele în formare de culoare albastră, cu o structură complexă şi galaxii masive roşii care nu se mai formează stele, la fel ca în Universul apropiat.

Galaxii atât de mari ca şi Calea Lactee sunt relativ rare în Universul tânăr. Din acest motiv, studiile anterioare au întâmpinat probleme în a analiza galaxiile mature din această fază a universului.

Comentariile nu sunt permise.