Predicţia care bate toate apocalipsele: Religia va muri în anul 2041

Periodic, exaltaţii religioşi fac predicţii cu privire la sfârşitul lumii. Acum e rândul savanţilor să anunţe data exactă la care superstiţia numită religie îşi va da ultima suflare.

 

Un om de ştiinţă irlandez, specializat în bio-psihologie, Nigel Barber a scris recent o carte intitulată De ce ateismul va înlocui religia. Barber a pornit de la observaţia că oamenii din economiile dezvoltate se declară într-un număr tot mai mare atei, iar credincioşii de o confesiune sau alta rămân minoritari.

Pasul doi al argumentului: proiecţiile economice (?! cam dificile în lumina crizei actuale) arată că în anul 2041 statele mediu dezvoltate din punct de vedere economic vor ajunge la nivelul de bunăstare atins în prezent în statele dezvoltate.

Concluzia revelaţiei ştiinţifice: în acel moment, majoritatea oamenilor vor arunca la coşul istoriei paltonul ponosit şi inutil al credinţei religioase, după cum vedem că se întâmplă deja în state dezvoltate ca Japonia sau Suedia.

După ce presa internaţională a preluat distorsionat şi zgomotos concluziile cărţii (titrând: Religia va dispărea complet în 2041), Nigel Barber a fost nevoit să revină pe blogul său cu precizări şi clarificări. Ideea lui de bază este că balanţa se va înclina în favoarea ateismului în momentul în care omul va scăpa de grijile vieţii de zi cu zi.

“Declinul religiei nu este cauzat doar de bunăstarea economică, ci şi de alţi factori precum calitatea vieţii, nivelul educaţiei, reducerea bolilor infecţioase, speranţa de viaţă, o distribuţie mai echitabilă a bogăţiei etc. În mod evident, religia are o piaţă mai redusă în societăţile în care oamenii obişnuiţi se simt în siguranţă în viaţa lor de zi cu zi”, scrie Barber.

Convingerea acestuia este că, în societăţile străvechi, dezvoltarea religiei a fost favorizată de condiţiile grele de viaţă. Sentimentul religios aducea beneficii emoţionale oamenilor sufocaţi de problemele de supravieţuire.

După publicarea tezei lui Barber, polemicile s-au declanşat: i s-a adus contra-argumentul că omul, abia când e eliberat de presiunile vieţii de zi cu zi, se poate îndrepta către chestiuni mai înalte, cum ar fi o anumită religiozitate.

Alţi autori i-au prezentat cazuri variate din istorie care susţin ideea că sentimentul religios nu depinde de bunăstarea economică. Buddha a plecat în căutarea iluminării fiind scârbit de palatele sale de aur şi mătase etc.

Savantul irlandez a revenit cu argumentele sociologiei: trecutul ne arată că societăţile bunăstării sunt cele mai laice. “Dacă până astăzi oamenii mai înalţi au şi o greutate mai mare, este greu de presupus că de mâine cei scunzi vor cântări mai greu”, spune Nigel Barber.

În prezent, aproximativ 75% dintre oamenii de pe glob se declară religioşi sau consideră religia ca fiind importantă în viaţa lor. Estimările lui Barber vorbesc de un declin de sub 1 procent pe an până la momentul schimbării balanţei între religie şi ateism.

Comentariile nu sunt permise.